Vinerea Mare, zi specială pentru catolici şi protestanţi

Astăzi este o zi specială pentru credincioşii romano-catolici şi reformaţi din întreaga lume. Este Vinerea Mare, zi în care acestia trebuie să stea departe de mesele îmbelşugate, să se roage şi să ţină post. Aceasta este ultima zi din Săptămâna Patimilor.
Vinerea Neagră, cum este numită în popor, este o zi de înstristare pentru toţi creştinii romano-catolici, pentru că Mântuitorul a fost răstignit pe cruce. Astăzi, cine poate ţine post negru până la asfinţitul soarelui sau măcar renunţă la anumite produse din meniu, iar treaba din gospodărie trebuie abandonată cel puţin până la asfinţitul soarelui.
Sunt tradiţii pe care oamenii le respectă cu sfinţenie de mii de ani, iar astăzi e o zi dedicată sufletului. Credincioşii participă la liturghie, iar la sfârşit se împărtăşesc cu ostie, un aluat nedospit, simbolizând trupul Mântuitorului Iisus Hristos.

Cum ne comportam fata de
oamenii in suferinta ?


 Suferinta celor dragi si apropiati este greu de suportat si adesea ne doare si pe noi . De prea multe ori nu gasim cuvintele si gesturile potrivite caci nimic nu pare sa fie suficient de alinator cand e vorba de durerea psihica intensa. Domeniul este greu de impacat si de imbratisat chiar si de specialistii in terapia pierderii si a durerii care trebuie sa se confrunte zilnic cu durerea si suferinta celor din jur. Nu ne-a invatat niciodata nimeni cum sa reactionam fata de un om in suferinta psihica si cum sa evitam lucrurile care i-ar putea accentua starea. Preferam adesea sa evitam un asemenea om tocmai din cauza ca durerea sa ne sperie, ne face sa ne simtim pe un teren nesigur, alunecos, minat, in care toate cele invatate o viata intreaga dau gres. Nu e usor sa spui cuvinte de imbarbatare omului care s-a confruntat cu pierderea . Pierderea vietii celor dragi, a sanatatii, a viselor, a sperantelor, a prietenilor, a statutului, a situatiei materiale, a locului de munca, sunt motive de inclestare dureroasa launtrica si de restructurare a intregului univers psihic interior. Sa incercam impreuna sa ne apropiem cu piosenie fata de suferinta aproapelui si sa-i oferim un ajutor binevenit.

Cum puteti ajuta o persoana care a suferit o pierdere 

1.Aratati-va grija si preocuparea dvs. sincera.
2.Fiti disponibil sa ascultati sau sa ajutati cu orice pare sa fie nevoie la un moment dat.
3.Spuneti ca va pare rau pentru ce s-a intamplat si pentru suferinta sa.
4.Permiteti-i sa isi exprime oricat de multa nefericire simte la un moment dat si impartasiti-o.
5.Incurajati-o sa fie rabdatoare cu sine insusi, sa nu astepte prea multe de la sine, sa nu isi impuna nici un fel  
   de "ar trebui".
6.Permiteti-i sa vorbeasca despre pierderea sa oricat de des simte nevoia si doreste.
7.Vorbiti despre calitatile speciale si care il faceau sa fie iubit pe cel pierdut.
8.Nu o reasigurati ca a facut tot ceea ce ar fi putut face.
9.Nu lasati ca propriul sentiment de neputinta sa va retina de la actiune.
10.Nu o evitati deoarece va simtiti incomfortabil (a fi evitat de prieteni adauga si mai multa durere).
11.Nu ii spuneti "stiu cum te simti" decat daca ati experimentat acelasi tip de pierdere. Altfel nu aveti de 
    unde sa stiti.
12.Nu ii spuneti "ar trebui sa te simti mai bine acum" sau orice altceva care implica o judecata a 
    sentimentelor sale.
13.Nu ii spuneti ce ar trebui sa simta sau sa faca.
14.Nu schimbati subiectul cand mentioneaza pierderea sa.
15.Nu evitati sa pomeniti despre pierderea sa de teama sa nu ii starniti iar durerea. Puteti fi siguri ca nu a 
     uitat-o.
16.Nu incercati sa gasiti ceva pozitiv (lectie de morala , strangerea relatiilor familiale, etc.) legat de pierdere.
17.Nu mentionati "macar il ai pe...".
18.Nu ii spuneti "poti oricand sa ai o alta...".
19.Nu ii sugerati ca "ar trebui sa fie recunoscatoare pentru...". 

 articol preluat: psihologice.3x.ro

 

Despre moarte si pomenirea  mortilor  partea III

Despre pomenirea raposatilor sau repausatilor nostri si cum se fac pomenirile pentru cei morti?

In alta ordine de idei, vom spune ca pomenirile sau praznicele mortilor, sunt jertfe ce se fac in numele celor morti. Ele se mai numesc si parastase. Numele de parastas vine din limba greaca si inseamna a mijloci, a sta in locul cuiva, de la faptul ca noi, cei vii, mijlocim la Dumnezeu pentru cel mort. Aceasta o facem in speranta ca Dumnezeu, pentru jertfa noastra plina de iubire si pentru rugaciunea facuta de cel care primeste darul, va ierta pacatele pe care cel mort le-a facut in decursul vietii sale. Iar cand cineva primeste ceva dat si slujit la Biserica sau acasa, el spune, pentru cel mort: Dumnezeu sa-l ierte, sau bogdaproste. (bogdaproste inseamna slavit sa fie Domnul).

Care sunt termenele sau perioadele ori soroacele de pomenire a mortilor?

Biserica a randuit ca noi, cei vii, sa-i pomenim pe cei morti in anumite zile, socotite din clipa mortii, zile a caror insemnatate este urmatoarea:

• La trei zile (ziua ingroparii), jertfa este adusa in numele lui Dumnezeu Unul in Fiinta dar Intrei in Persoane: Tatal, Fiul si Sfantul Duh.
• La noua zile, la fel in numele Sfintei Treimi, adica de trei ori cate trei, ca cel mort sa fie ajutat de cele noua cete de ingeri si in amintirea ceasului 9 cand Domnul a murit pe cruce.
• La patruzeci de zile sau sase saptamani (la soroc, soroc inseamna patruzeci), in amintirea Inaltarii la Cer a Domnului nostru Iisus Hristos.
• La trei luni, sase luni si un an, apoi din an in an pana la sapte ani.

Celor morti le foloseste foarte mult pomenirea la patruzeci de sfinte liturghii, nu doar la 40 de zile, sau la simple parastase.

autor:  Stelian Gombos

Despre moarte si pomenirea  mortilor  partea II

Despre taina mortii. Moartea dreptului si moartea pacatosului

Biserica Ortodoxa invata ca moartea este "despartirea sufletului de trup"; odata aceasta despartire savarsita, trupul este dat pamantului si putrezeste. Asadar, ultima menire a omului pe pamant este moartea, despre care Sfanta Scriptura marturiseste astfel: " Si se va intoarce tarana in pamant, de unde s-a luat, si duhul se va intoarce la Dumnezeu, la Cel ce l-a dat pe el" (Eccl.12,7). Moartea il rapeste pe om cand a ajuns la termenul predestinat de judecata lui Dumnezeu pentru indeplinirea rostului ce-i este impus. Acest termen acordat omului contine - prin prevederea dumnezeiasca - tot ce este folositor omului; deci moartea este de folos omului. Sfantul Antonie cel Mare, vrand sa patrunda adancurile scopurilor providentei, adresa intr-o zi lui Dumnezeu urmatoarea rugaciune: "Doamne, pentru ce unii mor de tineri, pe cand altii ajung la cea mai adanca batranete ?". Si Dumnezeu i-a raspuns: "Antonie, vezi numai de tine! Aceasta este judecata lui Dumnezeu, ce nu ti se cade tie a cunoaste." Dumnezeu a harazit sufletul sa treaca prin trei stari diferite, care constituie viata sa vesnica: viata in pantecele mamei, viata pe pamant si viata de dincolo de mormant.

Sufletul, la iesirea sa din trup, trece in imparatia fiintelor asemenea lui, adica in imparatia spirituala a ingerilor. Dupa faptele sale bune sau rele, sufletul se uneste cu ingerii cei buni in rai sau cu ingerii cazuti in iad. Acest adevar ni se descopera noua de catre Iisus Hristos, in parabola bogatului nemilostiv si a saracului Lazar, ne invata ca sufletele, dupa ce s-au despartit de trup, intra in aceeasi zi in rai sau in iad. " Adevarat zic tie ca astazi vei fi cu Mine in rai. " (Luc. 23, 43), a zis Mantuitorul Iisus Hristos talharului celui bun. In acest fel fiecare suflet despartit de trupul lui ori va fi in rai ori in iad. Cand? Astazi , a zis Mantuitorul nostru Iisus Hristos. Ce intelegem prin cuvantul astazi si cum impacam aceasta expresie cu invatatura Bisericii despre Vamile Vazduhului si despre a treia, a noua si a patruzecea zi dupa moarte? Pe pamant sunt zile, nopti, si ani; dincolo de mormant nu este decat vesnicie, luminoasa sau intunecata. Deci, cuvantul astazi desemneaza timpul de dupa moarte, adica vesnicia. A treia, a noua si a patruzecea zi nu sunt decat pe pamant, fiindca dincolo de mormant imparatia timpului nu exista; acolo nu sunt alte zile decat cea de astazi, un continuu si vesnic prezent. Misterul mortii este poarta prin care sufletul, despartindu-se de trup, intra in vesnicie.

Noi cunoastem si vedem ce devine trupul; cat despre suflet, noi nu-l putem vedea, dar stim cu desavarsire ce i se intampla prin marturisirea Sfintei Biserici – stalpul, temelia si confirmarea adevarului - care nu a cazut niciodata din invatatura sa cea adevarata si dreapta si nici nu poate cadea, pentru ca este invatata de Duhul Sfant. In acest fel descriu Sfintii Parinti ce se intampla in momentul in care sufletul se desparte de trup: "Ingerii - buni si rai - se vor infatisa inaintea sufletului. Vederea acestora din urma va pricinui sufletului o nesfarsita tulburare, dar va gasi o mangaiere la vederea si protectia ingerilor celor buni. Faptele bune ale omului si constiinta curata sunt in acel moment de un mare ajutor si reprezinta o mare bucurie pentru el. Ascultarea, umilinta, faptele bune si rabdarea sunt de mare ajutor sufletului, care urca spre Domnul nostru Iisus Hristos, intr-o mare bucurie fiind insotit de ingerii cei buni; in acest timp sufletul plin de vicii, pasiuni, pacate si patimi, este condus de diavoli in iad, unde va suferi vesnic." (Sfantul Teodor Studitul). Sfantul Grigorie, ucenicul Sfantului Vasile, o intreaba intr-o vedenie pe Sfanta Teodora asupra imprejurarilor ce au insotit moartea sa si a ucenicilor sai. "Cum pot sa-ti spun, zise ea, despre suferinta fizica si simtamantul de apasare a celor ce mor? Starea sufletului in timpul despartirii sale de trup este asemenea senzatiei celui ce ar cadea gol in mijlocul flacarilor si s-ar fi facut cenusa.

Cand a venit ceasul mortii mele, duhurile cele rele m-au inconjurat din toate partile. Unele mugeau ca niste fiare salbatice, altele latrau ca niste caini, iar altele urlau ca lupii. Ele erau furioase, ma amenintau, se pregateau a se arunca asupra mea si scrasneau din dinti, privindu-ma. Eram nimicita de groaza cand, deodata, am vazut doi ingeri stand la dreapta patului meu si vederea lor imi dadea curaj si indrazneala. Abia atunci demonii s-au indepartat putin de patul meu. Unul din ingeri a intrebat cu manie pe demoni: "Pentru ce ajungeti voi intotdeauna inaintea noastra langa patul muribunzilor, pentru a inspaimanta si tulbura pe tot sufletul ce se pregateste a se desparti de trupul sau? Voi n-aveti ce va bucura aici: mila lui Dumnezeu a patruns acest suflet si voi n-aveti nici o parte din el." Atunci diavolii s-au tulburat si au inceput a descoperi si arata faptele mele cele rele, savarsite in tineretea mea, si strigau: "Ale cui sunt deci aceste pacate, n-a facut ea cutare lucru si cutare lucru?". In sfarsit, a venit moartea, grozava la vedere. Se aseamana omului, insa nu are carne si nu este formata si alcatuita decat din oase omenesti. Ea a adus cu sine mai multe instrumente de tortura: sabii, sageti, lanci, seceri, furci, securi si altele. Umilitul meu suflet tremura de frica.

Sfintii Ingeri au zis catre moarte: "Fa-ti treaba ta si scapa usor acest suflet de legaturile trupesti, fiindca el nu are mare povara de pacate.". Moartea se apropie de mine, a luat o mica secure si-mi taie mai intai picioarele, apoi bratele; apoi, cu ajutorul altor instrumente, ea slabi toate madularele mele si le desparti din incheieturi. Am pierdut astfel bratele si picioarele mele, tot trupul meu era mort si nu puteam sa ma misc. Pe urma mi-a taiat capul si n-am putut sa-l mai misc, ca si cum ar fi incetat sa fie al meu. Dupa aceasta, ea a pregatit o bautura intr-un vas pe care l-a apropiat de buzele mele si m-a facut sa o beau cu de-a sila. Aceasta bautura era atat de amara incat sufletul meu nu a putut sa o suporte, s-a infiorat intr-atat si s-a aruncat afara din trup. Atunci ingerii l-au primit in bratele lor. Cand m-am intors, am vazut trupul meu ca zacea neinsufletit, fara miscare si fara viata, si l-am privit ca unul care ar privi un vesmant de care s-a dezbracat; si m-am mirat. Ingerii ma tineau si demonii s-au apropiat de noi, aratand pacatele mele. Ingerii au inceput a cauta faptele mele cele bune si, din mila lui Dumnezeu, le-au gasit. Ingerii adunau faptele mele cele bune, facute in viata mea, cu ajutorul lui Dumnezeu, si se pregateau a le pune in cumpana in fata faptelor mele cele rele, cand deodata s-a aratat Sfantul nostru Parinte Vasile, care a zis catre Sfintii Ingeri: "Acest suflet a facut mult bine batranetilor mele, m-am rugat lui Dumnezeu pentru el si Dumnezeu m-a ascultat si mi l-a dat.". Zicand aceste cuvinte, a scos de la san o punga plina cu aur si a dat-o ingerilor, spunand: "Cand veti trece prin vamile vazduhului si duhurile rele vor incepe a chinui sufletul sau, rascumparati-l cu aceasta. Eu sunt bogat din mila lui Dumnezeu, am adunat mari visterii prin munca si sudoarea mea si acum dau aceasta punga pentru acest suflet, care m-a slujit.". Dupa ce a ispravit de vorbit, s-a dus. Duhurile cele rele au ramas inmarmurite; au inceput a scoate gemete tanguitoare si s-au indepartat. Apoi iarasi s-a aratat Sfantul Vasile, purtand niste vase pline cu miruri curate si pretioase. A deschis vasele, unul dupa altul, si a varsat acele miruri asupra mea; pe loc m-am simtit inundata de miresme duhovnicesti si m-am simtit schimbata si luminata. Sfantul a zise catre ingeri: "Cand veti fi implinit pentru acest suflet tot ceea ce este trebuincios, il veti duce in locuinta pe care a pregatit-o Domnul pentru mine.". Apoi sfantul s-a facut nevazut. Ingerii m-au luat si ne-am indreptat spre Rasarit."

Oamenilor luminati de Dumnezeu li se incredinteaza ca, la cea de pe urma suflare, faptele lor sunt puse in balanta, in cumpana si: Daca partea dreapta este mai ridicata decat cea stanga, sufletul este primit in rai, in mijlocul ingerilor; daca cele doua parti ale cumpenei sunt deopotriva, atunci desigur ca numai mila lui Dumnezeu capata biruinta; cand cumpana se apleaca spre partea stanga, dar nu cu mult, mila dumnezeiasca inlocuieste lipsa (astfel sunt cele trei judecati ale Domnului: judecata dreapta, judecata omeneasca, si judecata milostiva); cand faptele cele rele apleaca cumpana prea mult in partea stanga, atunci judecata cea mai dreapta rosteste hotararea in functie de pacate. Acestea sunt conditiile, criteriile si imprejurarile ce insotesc moartea omului.

Mantuitorul nostru Iisus Hristos, vorbind de moartea dreptului si de cea a pacatosului, a formulat cateva linii generale pentru aceeasi idee, spunand ca moartea pacatosului este cumplita, pe cand cea a dreptului este frumoasa. "Nebune, intru aceasta noapte ti se va cere sufletul tau. " (Luc.12, 20), a zis El despre cel dintai, in timp ce al doilea va fi dus de ingeri in sanul lui Avraam. (Luc.16, 22). Asadar, de noi insine si cu ajutorul nemijlocit al lui Dumnezeu depinde si atarna felul mortii noastre, noi putand sa o facem frumoasa sau cumplita, dupa cum vom fi indeplinit poruncile lui Iisus Hristos: "Fiti gata in tot ceasul de moarte, pocaiti-va si credeti in Evanghelie." Ca urmare, o continua (po)cainta si o credinta vie in Domnul nostru Iisus Hristos ne va inlesni o moarte dulce si pasnica. Nu doar cei saraci ca Lazar se fac vrednici de un sfarsit fericit, ci si cei bogati, dar smeriti cu duhul. Nu numai cei bogati, ca acel imbelsugat din Evanghelie, merg in iad si mor cumplit, insa si cei saraci, daca nu-si poarta crucea lor cu rabdare si marime de suflet. Sufletul dreptului, dupa ce s-a despartit de trup, este primit de ingeri, care-l pazesc si-l poarta spre taramuri pline de lumina si fericire. Si este firesc sa fie asa, caci sufletele dreptilor se afla impreuna cu ingerii chiar de pe pamant. Iata ce scrie Sfantul Efrem Sirul despre moartea dreptului: "Dreptii si ascetii se bucura in clipa mortii, avand inaintea ochilor faptele nevointei lor, privegherile, posturile, rugaciunile, lacrimile; sufletele lor simt o mare bucurie cand sunt chemate sa iasa din trup si sa reintre in repausul lor vesnic.". "Moartea pacatosului este cumplita ." (Ps. 33, 21) - este insasi marturisirea Cuvantului lui Dumnezeu. Si pentru ce? Cugetati bine la ce vrea sa zica pacatosul. Pacatosul este acela ce incalca Legea lui Dumnezeu si dispretuieste poruncile Sale. Dupa cum virtutea, reflectandu-se in constiinta, produce in aceasta o bucurie cereasca, tot asa si pacatul face sa se nasca in suflet frica raspunderii. Moartea sufletului pacatos este tragica, fiindca, in chiar momentul iesirii sale din trup, este luat de ingerii raului, pe care i-a servit, cand era pe pamant si cu care, impreuna cu ceilalti pacatosi, el va trebui, din acel moment, sa se uneasca in vesnicie. Iata ce spune Sfantul Macarie Alexandrinul despre moartea pacatosului: "Cand sufletul pacatosului paraseste trupul, se produce un mare mister. O haita de demoni si de puteri intunecate inconjoara sufletul ducandu-l in teritoriul lor. Si nu trebuie sa ne miram de aceasta. Daca omul, fiind inca pe pamant, le-a dat ascultare si s-a facut sclavul lor, el cade atunci cand paraseste aceasta lume.

autor:  Stelian Gombos

Despre moarte si pomenirea  mortilor  partea I

„O despartire care nu este despartire"

Moartea este o despartire care nu este despartire. Traditia ortodoxa acorda cea mai mare importanta acestui punct. Si viii si mortii formeaza o singura familie. Prapastia mortii nu este de netrecut pentru ca ne putem intalni cu totii in jurul jertfelnicului lui Dumnezeu. Scriitoarea rusa Iulia de Beausobre (1893-1977) spunea: „Biserica (...) este locul de intalnire a celor morti cu cei vii si cu cei ce inca nu s-au nascut, care, iubindu-se unii pe altii, se unesc in jurul Sfintei Mese din altar ca sa-si marturiseasca iubirea de Dumnezeu". Sau, cum spune un alt autor rus, preotul misionar Macarie Glukharev (1792-1847), intr-o scrisoare catre un credincios indoliat: „Noi suntem vii in Iisus Hristos, ne miscam in El si existam in El. Si viii si mortii suntem cu totii in El. Sau si mai bine spus, in El traim cu totii, nu mai exista moarte. Dumnezeul nostru nu este un Dumnezeu al mortilor, ci Dumnezeul celor vii. Exista un singur Dumnezeu si sunteti uniti in Cel Unul. Numai ca, o vreme, nu va veti mai putea vedea, pentru ca intalnirea viitoare sa va aduca si mai multa bucurie. Atunci nimeni nu va va mai lua bucuria. Dar chiar si acum traiti impreuna. Atata doar ca ea a trecut in alta camera si a inchis usa in urma ei... Iubirea duhovniceasca nu este impiedicata de separarea vizibila."

autor:  Stelian Gombos

 
Ce semnificaţie are coliva !

Coliva închipuie însuşi trupul mortului şi este totodată un semn văzut al credinţei noastre în înviere şi nemurire, deoarece este făcută din boabe de grâu, pe care însuşi Domnul le-a înfăţişat ca purtând în ele icoana sau asemănarea învierii trupurilor: după cum bobul de grâu, ca să încolţească şi să aducă roadă, trebuie să se îngroape mai întâi în pământ şi apoi să putrezească, tot aşa şi trupul omenesc mai întâi se îngroapă şi putrezeşte, pentru că să învieze apoi întru nestricăciune (Ioan 12, 24; I Cor. 15, 36).

Duminica Lasatului sec de branza

Iata-ne ajunsi la ultimele zile dinaintea Postului. Deja din timpul saptamanii lasatului sec de carne, care precede "Duminica Iertarii", doua zile - Miercurea si Vinerea - au fost rezervate spre o "postire" deplina: Sfanta Liturghie nu se va oficia, iar intreaga randuiala si tipicul slujbelor poarta caracteristicile liturgice ale Postului. Miercurea, la Vecernie, ne bucuram de venirea Postului prin acest imn minunat: "Rasarit-a primavara postului si floarea pocaintei. Deci sa ne curatim pe noi fratilor de toate spurcaciunea si Datatorului de lumina sa-I zicem: Slava Tie, Unule Iubitorule de oameni."
servicii funerare, servicii funerare, servicii funerare, servicii funerare, servicii funerare,

S-a deschis primul Magazin de Servicii Funerare

Va asteptam pe magazinul nostru www.magazinserviciifunerare.ro

Casa Funerara Eva este o societate cu capital privat avand ca obiect de activitate domeniul serviciilor funerare
Experienta de peste 10 ani in domeniul serviciilor funerare o punem in slujba dumneavoastra pentru a va ajuta sa treceti prin momentele dramatice ale vietii dumneavoastra. Ceea ce ne caracterizeaza este profesionalismul cu care ne punem la dispozitia clientului cat si gama completa de servicii funerare necesara pentru buna desfasurare a unei inmormantari.
Pierderea unei persoane dragi este intotdeauna prilej de mare tristete. In clipe de tristete si durere firma noastra de pompe funebre va ofera servicii funerare de calitate, prestate cu bun simt si discretie de catre echipa noastra de profesionisti, mereu atenti la nevoile si cerintele dumneavoastra Va punem la dispozitie toata competenta si experianta noastra in domeniu.
Determinare, dorinta de a izbndi, oferirea unor produse calitative, servicii personalizate, deschidere la nevoile si dorintele clientilor acestea sunt coordonatele care au facut posibil ca societatea nostra sa atinga o pozitie remarcabila în cadrul prestatorilor de servicii funerare.
Casa Funerara Eva comercializeaza o gama diversificata de sicrie ( sicrie de brad, molid, stejar, mahon, fag ) si accesorii necesare evenimentelor funerare ( manere sicriu, lenjerie sicriu, perna sicriu, crucifixe, batiste, lumanari, doliu usa, candele, felinare, fotoceramica, cruci lemn/marmura/granit ).
Societatea noastra de pompe funebre in urma solicitarii dumneavoastra preia toate sarcinile aferente ceremoniei de inmormantare, punand la dispozitia familiei un set de produse si servicii funerare specifice unui astfel de eveniment: medic constator al decesului, obtinerea certificatului de deces, sicriu, cruce, batiste, prosoape, urne, coroane, aranjamente florare, lumanari, coliva, colaci si masini funerare pentru transportul decedatului, asiguram documentatia necesara obtinerii ajutorului de innormantare.
Societatea noastra ofera consiliere gratuita cu privire la pasii care trebuie urmati in realizarea formalitatilor si in respectarea traditiilor crestinesti in vederea organizarii unei inmormantari.

Pentru a beneficia de consilierea gratuita trebuie sa sunati la numarul de telefon 0765.059.580

In urma apelului telefonic ne deplasam la adrea indicata in maxim 1 ora pentru a va indruma ce trebuie sa faceti pentru a organiza o inmormantare.
Suntem la dispozitia dumneavoastra 7 zile din 7, inclusiv in zilele de sarbatoare.
Puteti apela la noi non-stop.
Preturile mici, seriozitatea si discretia sunt elemente care ne-au ajutat sa rezistam in sectorul privat al serviciilor funerare.
servicii funerare, servicii funerare, servicii funerare, servicii funerare, servicii funerare, servicii funerare,servicii funerare, servicii funerare, servicii funerare, servicii funerare, servicii funerare, servicii funerare, servicii funerare, servicii funerare, servicii funerare, servicii funerare, servicii funerare, servicii funerare, servicii funerare, servicii funerare, servicii funerare, servicii funerare, servicii funerare, servicii funerare, servicii funerare, servicii funerare, servicii funerare, servicii funerare,